Astazi, am discutat teza la informatica cu domnii profesori .S-a ajuns la concluzia ca multi dintre noi au copiat, inclusiv eu, iar doamna profesoara ne-a tinut un discurs despre faptul ca fiecare ar trebui sa isi asume propiul potential. Recunosc, ca am facut o greseala , dar nu orice fel de greseala. Datorita cuvintelor doamnei Cerchez, mi-am dat seama ca aceasta greseala este mai mult fata de mine insami . Si atunci , ma intreb de ce am copiat. Care sunt factorii care ne-au determinat sa facem acest lucru? Poate ca nu am destul curaj si demnitate sa vorbesc in fata cu domnii profesori, dar mi-as dori ca pe aceasta cale ei sa inteleaga si sa perceapa aceast text ca pe o conversatie in care eu imi exprim sincer parerile . Cu totii gresim si stiu cu siguranta ca asta nu va fi nici ultima nici cea mai grava greseala din viata noastra , dar atat timp cat reusim sa ne constientizam greselile ,sa le acceptam asa cum sunt si cu putin efort sa nu le mai repetam. In font, o greseala repetata de doua ori nu mai este o greseala ci o propie alegere.
Revenind la subiectul initial, caci nu am de gand sa scriu filosofii plictisitoare pentru a epata sau a gasi o scuza pentru fapta mea, consider ca sinceritatea este poate cea mai apreciata calitate a unui individ si asa cum am mai zis voi fi sincera scriind acesta postare. Consider ca copiatul intr-adevar este un lucru injositor, dar toate actiunile noastre au la baza un factor determinant. In cazul nostru , acest factor este societatea in care traim. Asa cum a mentionat si doamna profesoara, lucrurile sunt intro schimbare continua, s-au facut si se fac modificari drastice asupra sistemului de invatamant(si nu numai, dar restul nu ne priveste in mod direct si mai ales nu in cadrul acestei probleme). Mediile au contat pentru intrarea la liceu, iar in timpul gimnaziului intreaga lume ne spunea "ia note mari! daca nu ai note mari la toate materiile o sa ajungi la liceul de la Glodenii Gandului" , e stresant sa auzi acest lucru zilnic 24 de ore din 24, cand e evident ca nu exista elev care sa exceleze la toate materiile . Dar si atitudinea profesorilor nostri ne-a afectat. Ei nu aveau intentii rele, intrucat ne treceau cu vederea greselile care la vremea aia constau tot in copiat la teste, teze etc. De asta nu am constatat niciodata modul in care ne distrugeam singuri. Pot spune ca deja suntem o generatie pierduta, toti copiem, poate nu toti la informatica, dar copiem sau am copiat .Si va fi greu sa ne ridicam inapoi.
Sunt oarecum usurata daca pot spune asa, datorita faptului ca in sfarsit ne-a atras atentia cineva asupra faptelor noastre. E evident ca nu suntem toti maestri ai informaticii. Eu personal, cand am ales acest profil, credeam ca accentul se va pune mai mult pe TIC, parerea mea personala fiind ca acest domeniu este mult mai util decat programarea. Dar am inceput sa facem programare si la inceput imi placea, lucram cu placere la primele doua teme pe care le primisem si lucram individual. Apoi a venit treptat timpul olimpiadei. Am facut vectori si matrice , care din cate stiu nu intrau in programa de clasa a 9-a sau cel putin nu la vremea respetiva. Am inteles ca unii dintre noi erau deja la un nivel avansat si pt ca ei sa faca performanta , depasirea programei era esentiala. Doar ca lucrurile s-au ingreunat pentru noi restul . Imi amintesc ca am luat un 7 la un test. Eram multumita pentru ca atat stiam, era dovada valorii mele. Dar acasa , lucrurile stau altfel, nu are rost sa mai repet inca odata ideea referitoare la obsesia parintilor legate de note. Din dorinta poate inconstienta de a evita pe cat posibil discutiile lungi cu parintii nemultumiti de notele mele am inceput sa mai copii cate o problema pentru temele la informatica. Treptat, a devenit un viciu, la fel de daunator ca fumatul sau alcoolul, dar de care nu eram constienta. Nu stiu informatica datorita acestui "viciu" si imi pare putin rau. Am gresit copiind si poate ar trebui sa imi cer scuze fata de domnii profesori, dar nu pot face asta , cel putin pana nu reusesc sa "imi cer scuze" fata de mine insami.
Cu toate astea, consider ca ar trebui ca cele doua grupe sa fie impartite in functie de capacitatile noastre. Cei care inteleg mai greu sa fie intr-o grupa iar cei capabili de performanta in cealalta. Asta e insa doar o sugestie. Cred totodata, ca problema tezei , a copiatului (in general , nu numai la informatica) ar trebui discutate impreuna cu elevii si parintii in cadrul unei sedinte , in care elevilor sa li se permita sa isi exprime sincer parerile si sugestiile.
As mai avea multe de scris, dar nu am nici timp acum si nici nu reusesc sa ma concentrez cu totul pe acest lucru. Deci momentan, asta e tot!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu